duminică, 24 octombrie 2010

Huckleberry Finn din Buzău

Cu toţii avem bunici, cunoaştem persoane în vârstă pe care le apreciem. Există însa şi o categorie de oameni de vârsta a treia care din punctul meu de vedere sunt un pericol social. Aceşti oameni sunt acei pensionari care nu au ce face decât să stea cu ochii pe vecinii lor, să se ia de lume degeaba, să atace verbal şi mai nou se pare că şi fizic.
Câţi dintre voi nu au avut probleme cu astfel de personaje care v-au facut de ocară pentru ca nu aţi procedat aşa cum scria în codul bunelor maniere al secolului XIX?
Personal am asistat la câteva scene foarte amuzante şi enervante în acelaşi timp. Plus că mi-au fost povestite foarte multe întâmplări cu asemenea personaje.
Primul incident care îmi vine în minte a avut loc într-un autobuz în Buzău. Eu mă urcasem în el la una din primele staţii de pe traseul acelui autobuz, îmi cumpărasem bilet şi mă duceam spre o policlinică pentru că aveam o problemă cu spatele şi abia mă ţineam pe picoare. Asa cum am precizat ... era una din primele staţii şi autobuzul era aproape gol. M-am  aşezat pe unul din scaunele libere şi mă gândeam la ale mele în timp ce la următoarele staţii restul de locuri s-au ocupat.
La o staţie, în centrul Buzăului,  invazie de pensionari ieşiţi la cumpărături matinale. O babă mai sprintenă ca o capră neagră şi acră de iţi trecea greaţa uitandu-te la ea vine direct la mine să îi dau locul ca eu sunt tânăr şi pot sta în picioare. O privesc de sus în jos, mă uit la cele 5 sacoşe pe care nu avusese nici o problemă să le care toată piaţa căutând cele mai ieftine produse, mă uit la mutra ei din nou şi o întreb în sictir :
"- Doamnă ... dar de ce tocmai eu? Sunt cumva mai tras la faţă ?" în condiţiile în care nu eram cel mai tânăr din autobuz şi nici moacă de prost nu cred că am.
"- Eşti cam tupeist, nu îţi este ruşine să îmi răspunzi obraznic? La fel vorbeşti cu părinţii şi cu bunicii tăi? Nu vezi că sunt femeie în varsta şi am cu multe bagaje?" urlă baba atrăgând atenţia tuturor pensionarilor din autobuz. Chipurile lor arătau dezgustul pentru un paria ca mine ce nu stia ce este respectul.
"- Doamnă eu v-am vorbit frumos, nu am ţipat " replic eu.
"- Ai vorbit frumos ce să iţi spun. Aşa te-au educat părinţii tăi? Să nu cedezi locul unei femei ... pe deasupra şi bătrână? Cine ştie fel de părinţi ai." tună Muma Pădurii aprobată de semenii ei.
"- Stiţi ceva doamnă ... eu am plătit biletul ăsta şi am ocupat locul când mai erau cel puţin 10 scaune libere. Asta în timp ce dumneavoastră aveţi gratuitate pentru că sunteţi pensionară, iar pensia vă este asigurată şi de părinţii mei ... care chipurile nu au ştiut să mă educe." mă răstesc şi eu deja enervat de faptul că era implicaţi în discuţie părinţii mei care nu aveau nici un amestec în situaţia creată.
Pensionarii au sărit ca arşi la cuvintele mele şi se pregăteau de o răscolă mai ceva ca cea din 1907 dar autobuzul ajunsese la staţia unde trebuia să cobor aşa că m-am ridicat şi i-am zis babei :
"- Ia locul ăsta, şi îţi urez să ocupi şi un loc de veci cât mai curând că prea miroşi a lemn de salcâm. Te caută moartea acasa şi matale eşti la piaţă".
Urletele furibunde ale hoaşcei m-au însoţit în timp ce coboram în oprobiul întregului autobuz .
Până la următoarea postare (cred ca tot despre pensionari ... paranoici de data asta) numai bine. Iar pentru cei din Bucureşti feriţi-vă de pensionari în tramvaiul 34.Unii oameni ştiu de ce.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu